Supranumita şi ginsengul românesc dar şi cel mai bun vaccin antigripal, cătina, este un arbust fructifer originar din Asia Centrală ce se găseste în mai multe variante: cătina albă, cătină galbenă, cătină roșie. Arbustul este ramificat şi spinos, creşte între 2 şi 6 metri în înălţime. Frunzele sunt de culoare verde-cenuşiu, au formă alungită şi îngustă, iar florile sunt mici şi apar înaintea frunzelor. Fructele nu sunt mai mari de 1 cm, sunt verzi la început şi, cu cât se coc, capătă culoarea galben-portocalie. Gustul fructelor este acru-astringent, însă pe măsura coacerii și mai ales după căderea primelor brume devine mai plăcut și capătă un miros asemănător ananasului.
De asemenea, trebuie menționat faptul că nicăieri în lume nici varietatea naturala, nici soiurile ameliorate nu conțin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi la nivelul cătinei care crește în România.
îndeosebi în anotimpurile reci când există carențe de vitamine provenite din surse naturale.
De unde provine cătina?
Catina a fost folosita de secole in Mongolia, China si Tibet.
In Tibet, catina este recomandata pentru tulburari pulmonare, tuse, raceli, febra, inflamatie, abcese, toxicitate, constipatie, tumori si boli ginecologice. In medicina traditionala chineza, catina este folosita in principal ca un expectorant si calmant (agent linistitor). In Rusia, fructele de catina si uleiul de seminte de catina sunt folosite pentru arsuri, eczeme, psoriazis, lupus, degeraturi si pe plan intern pentru cheaguri de sange precum si pentru afectiuni oculare. In alte parti ale Asiei centrale, frunzele sunt folosite intern pentru tulburari gastro-intestinale si ale pielii si local pentru artrita reumatoida. In India, fructele de catina sunt utilizate pentru tratament pulmonar, gastro-intestinal, inima, sange, ficat si tulburari metabolice.
Cum identificam catina in natura?
Catina este un arbust ramificat si spinos ce poate avea o inaltime ce variaza intre 2 - 6 metri, avand frunze verzi cenusii, iar fructele fiind verzi la inceput, capatand culoarea galben-portocalie de indata ce se coc. Fructele de catina nu depasesc in general un 1cm ca marime, fiind si partea care se foloseste cel mai mult in industria alimentara si farmacie. Este insa important de stiut faptul ca sunt utilizate si frunzele si mugurii pentru obtinerea unor preparate medicale.
Cate tipuri de catina exista?
Desi exista doar un singur soi destinat consumului, exista mai multe tipuri de catina, astfel ca se pot identifica 4 soiuri principale:
- Catina alba sau de rau (Hippophae Rhamnoides) este unicul soi de catina destinat consumului, ce se face remarcata printr-o rezistenta sportia la temperaturi scazute si seceta. Mai mult decat atat, acest soi de catina nu este foarte pretentios in ceea ce priveste solul, motiv pentru care catina se poate gasi atat in zonele montane, cat si in cele joase.
- Catina mica (Myricaria germanica) se face remarcata prin fructele roz cenusi, fiind utilizata cu precadere ca planta decorativa, insa poate fi folosita si in scop medicinal, avand un efect pozitiv dovedit asupra zonelor renale si hepatice.
- Catina de garduri (Lycium Halimifolium) este un soi de catina ce poate atinge chiar si pana la 3 metri inaltime, este usor de identificat prin florile violet-purpurii si este folosita indeosebi in scopuri decorative.
- Catina rosie (Tamarix Romosissima) este de asemenea un soi de catina utilizata in diferite decoruri exterioare si interioare. Acest soi dispune de flori albe sau roz ce pot fi integrate cu usurinta in diferite tipuri de decor.
Ce valori nutritionale are catina?
Popularitatea catinei este strans legata de valorile sale nutritionale, avand in componenta sa oa varietate larga de nutrienti esentiali bunei functionari a organismului. Mai exact, in fructele de catina se regasesc numeroase vitamine, acizi grasi, microelemente, precum si alte substante benefice. Iata asadar cateva dintre cele mai importante substante nutrivite ce se regasesc in fructele de catina!
Proprietățile cătinei
Fructele de cătină conțin glicozide, acid oleic, linolic, linoleic, polifenoli-antociani, pectine, fitosteroli, inozitoli, triterpene, ulei volatil, carotenoide, acid folic, vitaminele A, vitaminele B1, B2, C, PP , E, K. Frunzele de catina contin multa vitamina C (100 grame de suc din fructe de cătină conţine aproximativ între 400 şi 800 mg de vitamină C) vitaminele E si A, tanin, carmol, leuco-cianidine, celuloza, rezine, serotonina, melatonina.
Catina este bogata in minerale, printre care calciu, fosfor, magneziu, potasiu, dar si pectine, aminoacizi si acizi grasi esentiali, cei care nu pot fi sintetizati de organism.
Dr. Oz preciza in emisiunea sa "The Dr. Oz Show" despre catina, ca este printre puţinele surse naturale de acizi graşi Omega 7. Cu ajutorul acizilor Omega 7 putem sa ne mentinem greutatea optima.
Cata Vitamina C regasim in interiorul catinei?
Unul dintre cele mai bine cunoscute detalii despre catina este acela ca in interiorul fructelor se regaseste o cantitate importanta de vitamina C. Mai exact, acestea contin de aproximativ de 10 ori mai multa Vitamina C decat cantitatea pe care o gasim in fructele citrice (recunoscute pentru aportul de vitamina C). Pentru a intelege mult mai bine importanta acestei vitamine, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca vitaminele sunt compusi organici ce favorizeaza aproape toate procesele biochimice din corp. Printre cele mai importante beneficii ale vitaminei C pentru organism se numara:
- Ajuta la scaderea colesterolului;
- Vindeca ranile, arsurile si sangerarea gingiilor;
- Ajuta la scaderea hipertensiunii;
- Sprijina sistemul imunitar, fiind un foarte puternic antioxidant;
- Scade riscul formarii cheagurilor de sange;
- Actioneaza ca un laxativ natural;
- Previne aparitia unor forme de cancer.
Desi vitamina C se regaseste in cea mai mare cantitate in catina, in interiorul fructelor se regasesc si numeroase alte vitamine precum: A,K,E,D,P, F si B(B1,B2,B6,B9). Fiecare dintre acestea au rol important in buna functionare a organismului, motiv pentru care trebuie consumate cu regularitate. Astfel, in urma unei cure cu catina, vei asigura organismului o buna parte din vitaminele de care nevoie.
Ce macroelemente si microelemente pot fi gasite in interiorul catinei?
Dincolo de cantitatea importanta de vitamina C, catina este o planta foarte bine cunoscuta si pentru aportul de microelemente si macroelemente. Fiecare dintre acestea sunt esentiale pentru ca organsimul sa poata functiona in parametri optimi. In timp ce microelementele se regasesc in concentratii mai mici in corp, macroelemente se regasesc in general in concentratii mai mari. Printre cele mai importante microelemente si macroelemente ce se regasesc in fructele de catina amintim:
* Fier: cunoscut pentru rolul sau in ceea ce priveste transportarea oxigenului in sange, fiind insa responsabil si pentru capacitatea de concentrare si nivelul de energie. Mai mult decat atat, fierul ajuta si la functionarea hemoglobinei.
* Calciul: este responsabil pentru sanatatea sistemului osos, pentru sustinerea sistemului endocrin, asigurand totodata si buna functionare a inimii. In plus, calcul este benefic si sistemului imunitar.
* Fosfor: este de asemenea responsabil pentru sanatatea oaselor, asigurand totodata si un nivel optim al pH-ului din sange. Nu trebuie uitat de faptul ca fosforul este crucial in procesul de transformare a proteinelor, grasimilor si carbohidratilor in energie.
* Magneziu: sustine bune functionare a sistemului muscular si digestiv, ajuta la combaterea eficienta a starilor de oboseala, combate inflamatiile de la nivelul articulatiilor, dar este si un bun adjuvant in cazul starilor si dezechilibrelor mentale precum starile depresive sau cele anxioase.
* Potasiu: este un element esential pentru crestere, participa la reglarea activitatii neuromusculare, dar si la reglarea sintezei unor hormoni cum ar fi insulina sau glucagonul.
Ce este beta-carotenul si cat de benefic este?
Catina are in componenta sa si o sursa importanta de beta-caroten (care ofera de altfel culoarea intens portocalie) ce se regaseste in cantitati importante si in morcovi (in catina, cantitatea de beta-caroten este mai mare decat in cazul morcovilor). Este important de avut in vedere faptul ca odata ajuns in organism, beta-carotenul se transforma in vitamina A.
Un lucru mai putin stiut despre beta-caroten este acela ca ajuta la protectia pielii impotriva razelor UV, asigura protectia impotriva unor tipuri de cancer si boli cardiovasculare, insa poate fi benefic si in reducerea riscului dezvoltarii unor tulburari cognitive. Mai mult decat atat, prin continutul de beta-caroten, catina folosita pe piele poate preveni acneea, celulita, vergeturile sau chiar si dermatita.
Care sunt cele mai importante beneficii ale consumului de catina?
Catina este adesea supranumita "ginseng romanesc" sau "cel mai bun vaccin antigripal" datorita capacitatii acestor fructe minune de a proteja organismul de o serie de afectiuni. Cantitatea ridicata de vitamina C transforma catina intr-un veritabil medicament pentru racelile de sezon si pentru intarirea sistemului imunitar.
Cele 8 efectele principale ale consumului de cătină
- Efect vitaminizant. Fructele de cătină conţin aproape toate mineralele şi vitaminele necesare organismului uman. 30-40 de ml de suc de cătină cu miere, consumat dimineaţa, va asigura porţia de vitamine şi energie pe tot parcursul zilei.
- Efect imunostimultor. Cătina ajută organismul să se menţină sănătos şi puternic şi, la nevoie, să lupte împotriva bolilor. Mai mult, are proprietăţi antibiotice şi combate direct infecţiile bacteriene.
- Efect depurativ. Ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât şi de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcţionare a acestora.
- Efect antioxidant. Cătina este plină de antioxidanţi puternici ce ajută la neutralizarea radicalilor liberi, a substanţelor toxice preluate din mediu şi previn apariţia celulelor canceroase.
- Efect antiinflamator. Cătina este un bun antiinflamator şi antibacterian nu doar la nivel intern, fiind des utilizată şi în tratarea afecţiunilor pielii, rănilor sau arsurilor.
- Efect cicatrizant. În administrarea externă cătina are un puternic efect cicatrizant, hrăneşte pielea şi o ajută să se refacă. Poate fi folosită cu succes ca înlocuitor al loţiunilor sau cremelor calmante de după expunerea la soare.
- Efect emolient. Sunt multe produse cosmetice în compoziţia cărora regăsim cătina sau uleiul de cătină, în special în cremele pentru picioare, ce înmoaie pielea şi ajută la refacerea stratului afectat.
- Efect citoprotector. Cătina este scutul ce apără celulele organismului de tot ce este toxic şi nociv şi contribuie la menţinerea stării de sănătate a organismului.
Contraindicații:
Desi este un produs ce incorporeaza o multime de beneficii pentru organism, exista totusi cateva situatii speciale in care aceasta este contraindicata. Astfel, daca intentionezi sa urmezi o cura cu sirop de catina, trebuie sa te asiguri ca:
Consumi catina intotdeauna in cantitatile recomandate;
- Nu urmezi un tratament cu anticoagulante si anti-plachetare;
- Nu o administrezi dupa orele amiezii (datorita efectului energizant, consumata seara poate afecta somnul);
- Nu o consumi daca suferi de hipotensiune arteriala sau iei un tratament anti-hipertensiv (catina este insa benefica persoanelor cu hipertensiune);
- Nu te afli in perioada de sarcina si alaptare;
- Nu suferi de hemofilie, diaree cronica sau pancreatita';
- Nu suferi de hipoglicemie (catina reducand si mai mult nivelul acesteia).
Trebuie tinut cont de faptul ca in afara situatiilor exceptionale, consumul in cantitati optima de nectar de catina aduce numai beneficii organismului, fara a avea un efect negativ pe termen lung.
Cum consumăm cătina?
Catina nu este doar un fruct minune cu importante beneficii terapeutice, ci este totodata si unul care poate fi consumat intr-o diversitate de forme. Fructele de catina se pot consuma ca atare, uscate si folosite ulterior in prepararea ceaiurilor, in combinatie cu miere, sub forma de sirop sau sub forma de ulei (utilizat in general in prepararea unor produse cosmetice). Pentru a ne putea bucura de intreg cumulul de beneficii, este important ca aceasta sa fie consumata respectand cateva indicatii:
- O doza de 30-40 ml de necat de catina este o cantitate suficienta pentru intreaga zi, insa doza poate fi dublata in cazul persoanelor care desfasoara activitati fizice intense precum sunt sportivii de performanta.
- Catina se consuma in prima parte a zilei datorita efectului puternic energizant
- In cazul copiilor (cu varsta de pana in 14 ani), doza administrata trebuie injumatatita
- Copiilor cu varsta sub 7 ani este recomandat a se administra cel mult 1-2 lingurite de nectar.
- O cura de imunizare cu sirop de catina presupune consumarea nectarului pentru o perioada de 3 luni de zile.
- Nectarul poate fi consumat in orice anotimp, fiind recomandat indeosebi in perioada rece, atunci cand organismul este mai vulnerabil in fata radicalilor liberi.
- Catina (in special siropul) se pastreaza la loc racoros, ferit de razele directe ale soarelui.
- Siropul de catina odata deschis se pastreaza la frigider si se consuma cat mai curand.
